Monday, November 14, 2005

Frimituri de mine

Imi plac atat de multe lucruri incat mi-e aproape imposibil sa spun ce imi place.

N-as putea trai fara muzica si rasarituri la Vama Veche, fara satisfactia micilor detalii care condimenteaza cotidianul si pe care nu le vad decat eu (de ex. chipul si privirea unui om caruia tocmai i-a venit o idee).

Nu as fi eu fara clasa a-12-a in care am descoperit filosofia, fara senzatia de “acasa” pe care o am cand ma intalnesc cu prieteni foarte buni, fara absolut toate alegerile pe care le-am facut vreodata.

Intru in sevraj daca nu-mi conduc masina, daca stau prea mult in afara orasului, daca nu mai adaug din cand in cand o bufnita decorativa la colectie. Incerc sa ma obisnuiesc cu gandul ca nu o sa stiu niciodata tot ce vreau sa stiu, sau sa inteleg tot ce vreau sa inteleg.

Le multumesc domnilor si doamnelor care au inventat intrebarile, roata, ganditul, culoarea mov, wah-ul, toba mare, internetul si multe altele, nu neaparat in ordinea asta. Le multumesc si celor care rad de mine la stop cand eu rad singura de RadioGuerrilla in masina, pentru ca atunci rad si mai tare.

Ii invidiez pe cei care gusta prima data din tortul de bezele al mamei mele pentru ca eu n-o sa mai traiesc niciodata acel prim contact cu nici unul dintre lucrurile care imi plac. Daca as fi stiut ca tot ce imi place imi va placea atat de mult, as fi fost mai atenta la prima inghititura.

1 comment:

Claudiu said...

Ehehei, draga Sandra G.. welcome to the bloggers! Te caracterizeaza postul asta de minune!

Claudiu