Tuesday, May 30, 2006

Cori's Pilates ruleaza! :)

De vreo 2-3 luni, am hotarat sa spun nu sedentarismului si m-am inscris la o sala. Am pornit cu spranceana ridicata, nestiind prea bine la ce sa ma astept de la o sala undeva pe Lipscani, langa o terasa din aia tipica cu mici si bere... Ce am gasit acolo m-a relaxat instant si m-a facut rapid dependenta de serile mele de luni, miercuri si vineri.

Am gasit-o pe Cori, poster-girl pentru o viata sanatoasa si echilibrata, insa poster-girl de Tabu, nu de Unica sau alte alea... Cori e bestiala, sunt fan! :) E vie, e funny, te motiveaza si te mai si ajuta sa o iei pe calea cea dreapta cu tips & tricks despre ce inseamna cu adevarat o dieta, respectiv o gramada de lucruri in afara de retetele passe-partout pe care le gasesti prin Formula As si alte mizerii... Un alt motiv pentru care sunt fan Cori este ca face ce face cu placere, pentru oameni. Imi povestea aseara ca impreuna cu gasca de la sala, au in proiect o 'scoala a spatelui' care va avea loc in week-end, pentru d'astia ca mine care arata ca o virgula cand stau la birou si se mira ca sunt cocosati cand ies la pensie...

Cu ocazia asta am aflat si ce-s alea Pilates si ca e probabil sportul meu de sala preferat. Lent, cerebral, intens, si foarte eficient. Aviz amatorilor care-si scuipa plamanii dupa 10 minute de aerobic... ;)

Intentionez sa fac un studiu la un moment dat, despre diferitele tipuri de sporturi de sala si tipuri de personalitate. Mie una mi-ar fi fost mult mai usor daca imi zicea cineva de la inceput sa nu ma mai chinui cu aerobic si alte alea, ca nu sunt de mine.

Dar pana atunci, cateva link-uri:

Getfit.ro - o tona de informatii despre miscare, de la culturism la pilates, despre slabit, forum super tare etc.
GetfitGym.ro - sala cu pricina, locatie, program, tarife etc.
Cori's Pilates - despre ce face Cori cu Pilates-ul traditional.

Just cruisin'...

Daca tot a venit vorba de marea doamna care mi-a dat viata, vi-l prezint si pe tata, care pe langa viata si multe alte lucruri bune, mi-a dat ocazia sa:

1. vad cum e sa conduci cu cutie automata (total nedemn de skills-urile mele soferesti!)
2. arat ca intr-un All Access de pe VH1, in tinuta mea de ‘sporty spice’ (caci urma sa ajung la pilates :) ), cu sticla de Vittel in mana, coborand de pe 250 de calutzi putere.

Domnesti

Daca o imagine face cat 1000 de cuvinte, nu ma mai chinui sa verbalizez si ofer publicului doritor echivalentul a 5000 de cuvinte...

Silviutza si cu mine ne-am jucat cu flori (nu exista alt cuvant decat ‘Hallmark’ pentru acesti trandafiri si susnumita si l-a rezervat pentru blogul ei).

Am pictat...

Am mai pictat un pic...

... si ne-am reamintit cat de bine a fost tot week-end-ul dupa ce l-am incununat cu 2 episoade de Survivor (suntem in greva, nu ne mai uitam la Amazing Race pe AXN ca semn de protest pentru ca a trecut mai mult de o luna si tot nu avem vesti…)

Multumiri ‘Location Manager’-ului, fara de care acele flori si acest week-end nu ar fi avut loc… Mama proprie si personala :)

Friday, May 26, 2006

Pentru soferitze :)


Se pare ca tema recurenta a zilei va fi condusul. Asadar, pentru doamnele si domnisoarele ce se afla cu masina dupa ele cand ies in carciuma, recomand urmatoarea combinatie, cu multumiri lui Micutzu' pentru reteta si Ancutzei pentru poza :)

1/3 suc de portocale
1/3 suc de piersici
1/3 suc de cirese

Enjoy!

9391 : Reclamatii RATB

Mergeam si eu ca o doamna care ma aflu, cu masina, pe Bd. Magheru, banda 1. In coasta mea dreapta se afla un autobuz, care dorea sa se introduca la randul lui pe banda MEA. Eu, capoasa, imi vedeam de drum, individul mi se parea mult prea nesimtit si agresiv pentru a merita sa-i fac loc sa se bage. El, nesimtit si agresiv fiind, se tot apropia. Si s-a apropiat intr-atat, incat mi-a dat oglinda laterala peste cap. Am deschis geamul si, ca o doamna, i-am spus ceva de genul: "Nu te supara, ESTI NEBUN???". La care el: "Treci fa pe banda ailalta, ce stai ca proasta pe mijlocul drumului!". Eu, in continuare uimita de ce se intampla: "Tocmai mi-ai lovit masina, ti se pare normal?". La care el "Da-te fa in p*** mea mai incolo ca te bag in p*** ma-tii!".

Buuun… acestea fiind spuse, am reusit sa ma strecor in fata lui, l-am tinut in frane de la Eva pana la Universitate, timp in care am sunat la informatii, apoi la RATB si am aflat cu bucurie in suflet ca exista un numar special la care putem reclama soferii RATB nedisciplinati : 9391. Acolo mi-a raspuns un domn foarte amabil, care dupa ce s-a asigurat ca nu mi-au fost cauzate daune materiale, m-a asigurat pe mine ca soferul va fi tras de urechi cand ajunge la depou.

Asta se intampla cu vreo 2 luni in urma. Saptamana trecuta am aflat cu placere ca o prietena, in calitate de pasagera de data asta, a apelat la serviciul respectiv si m-am gandit sa dau informatia si mai departe.

Doamnelor si domnilor, a face reclamatie atunci cand un furnizor de servicii nu furnizeaza corespuzator serviciile pe care noi le platim, nu inseamna ‘a da in gat’. Success stories pe care le-am auzit legat de OPC, impreuna cu acest caz, arata ca nu ne costa absolut nimic, nici macar timp, sa ne revendicam drepturile de clienti. Nu spune nimeni ca asta inseamna sa fie si respectate, dar e un prim pas. Ce, francezii daramau monarhia daca se gandeau ca pierd prea mult timp revendicand si ca nu obtin rezultate imediat?

Din trafic

O sa incerc sa-mi iau mai des aparatul foto cand ies cu masina si sa-l tin la indemana… Ziceti si voi, nu merita sa-l ai aproape cand iti apare cate o chestie din asta in cale? :)

Thursday, May 25, 2006

Frigioiu strikes back with a vengeance!

Spuneam cu ceva timp in urma lucruri despre Facultatea de PR si Comunicare. Lucruri ingrijoratoare. Acolo dadeam un citat din manualul de Politologie si Doctrine Politice, pe care il voi relua, tot la virgula, in cotinuare:

"In timp ce lebedele invizibile ale NATO isi depuneau ouale ucigase in coapsa de safir a Adriaticii, sfidand mirarea cerului albastra,..." se intamplau lucruri la Bucuresti.

Va socheaza sa vedeti asa ceva intr-un curs universitar? Ei bine, luati-o p'asta, din manualul de Imaginea Publica a Liderilor si Institutiilor Politice (editat in 2004, ca si cel de Politologie, sa nu va inchipuiti alte alea!):

"Dupa ce vulturii Romei au prins radacini pe alte meleaguri, din stepele fara de sfarsit ale Asiei s-au pornit crivaturi napraznice. Tam-tamurile de copite ale hoardelor barbare loveau in marul de granit al Carpatilor. Popoarele migratoare s-au revarsat peste zarile timpului, spargand catapeteasma dintru inceput a lumii. Cavalcadele fulgeratoare ale cavaleriilor nomade mai rasunau inca a groaza in sufletele inspaimantate de ecourile unor asemenea halucinatii apocaliptice si rascoala simturilor speriate era coplesita de un sentiment mai inalt, intovarasit de patosul maretiei umane, al rezistentei in fata cotropitorilor. Din seninatatile cucernice priveau c-un fel de spaima si de superstitii la necunoscutul orizonturilor albastre. Ce ascundea azurul in neprihanirea lui? Ce neprevazuturi mai putea sa ofere?"

Si, daca iesim din regnul zburatoarelor, ar mai fi o fraza:

"In Miorita, certificatul de autenticitate artistica al poporului roman, primul poet al neamului nu a cantat maretia faptelor de vitejie, elanul cuprinderii spatiale, orizontul si perspectiva ispravilor de ordinul valorii istorice. Inca de la primul cuvant artistic pronuntat, sufletul acestui rapsod..." bla-bla-bla-bla.

Asa cum Domnul Profesor Frigioiu s-a maturizat trecand de la lebede la vulturi, observ ca si eu m-am maturizat: la faza cu lebedele am dat cu cursul de pereti si am refuzat sa mai citesc continuarea, luand examenul pe baza formularilor de genul "totalitarismul isi pogoraste mantia neagra a abuzurilor asupra popoarelor vitregite" (da, asta e citat din mine, copyright Sandra 100%!) ; la faza cu vulturii am ras cu lacrimi, am citit tot manualul, doar-doar mai gasesc vreun citat juicy de pus pe blog :) N-am aflat 'ce ascundea azurul in neprihanirea lui' dar iata ca am aflat ca Miorita e 'certificatul de autenticitate' al romanului-nascut-poet!


PS: invit specialisti care se ocupa cu verificarea cursurilor universitare sa se aplece asupra manualului de Imaginea publica a... pentru ca ochiul meu de simplu student a sesizat o diferenta ingrijoratoare de stil intre partile cu vulturi si crivaturi napraznice si partile care abordeaza imaginea publica din perspectiva psiho-sociologica... acestea din urma sunt scrise dubios de simplu si stiintific si ma intreb daca autorul pur si simplu nu era in dispozitie lirica, sau daca e ceva mai necurat la mijloc...

PPS: poate ar fi fost mai intelept sa postez povestea asta dupa ce ma vad cu examenul luat, daca il pic va fi doar vina Mariei care a insistat sa impartasesc citatul a.s.a.p.

Wednesday, May 24, 2006

Imagini...


1. In parc la Eroilor, pe o banca, un betiv, pe la vreo 60 si ceva, poate 70 de ani, o sacosa langa el, mainile in poala, barbia in jos, ochii inchisi, gura intredeschisa prin care se strecoara o dara de saliva care respecta legea gravitatiei.

2. La intrarea in parcul Moghioros, o mama is plesneste fetita peste fund, uitandu-se foarte urat la ea: "N-ai vazut ca nu mai suntem in spatele tau??!!!". Jap o palma. "De ce nu te-ai oprit??!!!". Jap inca o palma. "Sa nu te mai prind!!!". Jap inca o palma. "Ai inteles???!!!". Jap inca o palma. Fetita se uita in pamant si isi inghite lacrimile.

3. Tot la intrarea in parcul Moghioros, alta mama taraste dupa ea un baietel cu privire trista, spunandu-i pe un ton cumplit de sec si rece: "Nu mai vorbi prostii! Vorbeste doar cand ai ceva de spus, ceva important!"

Oare ce mama a avut batranelul de la Eroilor? Oare baietelul ala va gasi vreodata ceva destul de 'important' incat sa reuseasca sa se exprime? Oare cate sanse au copiii astia, statistic vorbind, sa ajunga betzivi? Oare mamele alea ce copilarie au avut?

Tuesday, May 23, 2006

Amazing Winners: introducing Chip & Kim

Chip si Kim au format echipa care a castigat sezonul 5 din Amazing Race. Silvia si cu mine ii iubim sincer, ni s-au parut niste oameni absolut extraordinari, cu o relatie geniala, un spirit de invidiat, inimi de aur si caterincosi pana la dumnezeu! Atat de caterincosi, incat la interviul nostru pentru AR, Silvia a dat citate din Chip, gen "God takes care of all his idiots and I'm the first in line!".

Tot Silvia a dat de ei pe myspace, iar eu le-am dat add ca tot fanu' ce ma aflu si le-am scris un mesaj despre cat de mult i-am apreciat si cum ne-au inspirat si cat de misto sunt si ce ma bucur ca pe lumea asta exista oameni ca ei.


Si ce sa vezi??? Au raspuns!!!


"Hi Sandra, how are you? You have no idea how great you made us feel . . . To see our words quoted by others is SO MIND-BLOWING. God is so Good. Kim and I really appreciated you. [...] Best regards, Chip of Chip & Kim"

Super tare! Viata e misto! :)

Monday, May 22, 2006

Ryden meets Baudelaire... a match made in heaven :)


- Qui aimes-tu le mieux, homme énigmatique, dis? ton père, ta mère, ta soeur ou ton frère?
- Je n'ai ni père, ni mère, ni soeur, ni frère.
- Tes amis?
- Vous vous servez là d'une parole dont le sens m'est jusqu'à ce jour inconnu.
- Ta patrie?
- J'ignore sous quelle latitude elle est située.
- La beauté?
- Je l'aimerais volontiers, déesse et immortelle.
- L'or?
- Je le hais comme vous haïssez Dieu.
- Eh! qu'aimes tu donc, extraordinaire étranger?
- J'aime les nuages... les nuages qui passent... là-bas... là-bas... les merveilleux nuages!

L'étranger, Charles Baudelaire (Le spleen de Paris)

Googleing my name...

Silviutza si Gorgeoux s-au scos... Eu a trebuit sa trec de mii poze cu cantareata anilor 80 si cu tot felul de nemtoaice ca sa ajung la ceva cat de cat funny... Iata:



Pana si Google stie ca imi plac contrastele :)

Feels good to mind-read :)

Program de week-end...

Sambata AM: examen la 'Imaginea publica a liderilor si institutiilor politice'... whatever the f* that means... urmeaza un post cu un citat din curs, pregatiti-va sa va radeti.. probabil ca maine.
Sambata pranz: breakfast si cafea cu tata... super tare :)
Sambata PM: cateva episoade de AR cu Silvia, dovada ca cel putin Karma exista.
Sambata seara/noapte: vazut expozitia de instalatii olandeze de la MNAC, bucurat ca se mai face coada la muzeu pe meleagurile mioritice, bere la Motoare. Penalu' forever! ;)

Duminica AM & pranz: AR cu Silvia :)
Duminica PM: Cismigiu (horror!!!)
Duminica noapte: B52.

Printre toate aceste activitati, am trait doua momente foarte speciale... Imi place sa spun ca a fost 'mind reading'. S-ar putea spune ca S. si cu mine ne cunoastem foarte bine si am ajuns ca un cuplu din ala impreuna de 1000 de ani, anticipandu-ne gesturile si vorbele din obisnuinta. Oricum ar fi in realitate, sentimentul e inaltator. Am simtit o liniste existential-umanista (cf. JP Sartre, 'L'existentialisme est un humanisme' !) in acest fel de apropiere fata de alta fiinta umana, parca m-am relaxat dintr-o data, afland ca este cu adevarat posibil sa intelegi alt om si sa fii inteles de catre el. E foarte greu de pus in cuvinte... o confirmare a faptului ca se poate sa nu treci singur prin viata si ca daca tii ochii deschisi poti sa dai de un 'suflet-pereche' acolo unde nu te astepti.

Andre Moreau zice ca 'lumea are culoarea ochelarilor nostri'. Prin faptul ca S a spus vorbele cand eu incepusem deja gestul si ca eu am pus gandurile ei in cuvinte, am simtit ca 'ochelarii' nostri au culori asemanatoare si ca sunt astfel facuti incat putem sa facem schimb de nuante. Asta pentru mine inseamna ca unul dintre sensurile aventurii asteia nu este sa reusesti sa-ti scoti ochelarii pentru a vedea lumea 'asa cum e', ci sa fii suficient de deschis si aproape de oameni incat sa ii gasesti pe cei care traiesc in aceeasi lume cu tine, aceleasi culori ca tine.

Tuesday, May 16, 2006

Am nevoie de un cantec!



Ally McBeal e undeva la sfarsitul listei mele de seriale preferate, dar am prins acu' cateva saptamani un episod care m-a 'marcat', si anume episodul in care merge ea la o psihiatra mai ciudata. Am ramas cu doua lucruri dupa aceasta vizionare:


1. I need a theme song. Dupa cum spuneam la un moment dat, viata mea are soundtrack si nu exista moment in care sa nu-mi fredonez ceva in minte... Dar vreau o constanta, sau cum ar spune englezu' ca el o zice intotdeauna mai bine, an anthem! Ca va fi punk-rock e clar, dar presimt ca-mi va fi destul de greu sa aleg...

2. Am nevoie de o caseta / un mp3 cu rasete de sitcom. In serial zice Ally ceva foarte naiv, la care psihiatra, razand in hohote, da drumul la niste rasete din astea, spunand ca de fiecare data cand aude ceva atat de pueril, gaseste ca rasul ei nu e suficient. Vai, vai, vai cator oameni as putea sa le-o servesc... :)

Pe ochi frumosi...

... asa mi-a fost spalat mie parbrizul ieri!

Eram la stop undeva pe Str. Eminescu si un domn a sarit sa-mi spele parbrizul, in ciuda semnelor de 'NUUUUUUU!!!' pe care i le-am facut. In timp ce muncea, eu am intredeschis geamul si i-am explicat ca nu am fizic bani la mine pentru a-i remunera serviciul pe care mi l-a bagat pe gat (ma rog, not in so many words...). Domnu' mi-a raspuns '- Lasa frumoaso, ca merge s'asa!'. M-am gandit sa-i dau totusi doua tigari. Am deschis geamul intinzandu-i-le, intreband daca fumeaza. Le-a primit cu un zambet larg si mi-a spus:

'- Da' ce ochi frumosi ai, sa mor io!'


In alta ordine de idei, daca mi-as face mai mult timp pentru asta, as face un blog numit 'comedia urbana'... Ce-mi vad ochii si ce-mi aud urechile stand la stop...

Sandra Tatou :)

Angelina Jolie era unul dintre idealurile mele feminine in viata. Azi ma trezesc ca mi-a 'furat-o' Silvia, in narcisismul ei de dimineata. Asa ca am dat si eu iama pe www.myheritage.com sa vad cu cine as semana...



Aprob si recomand site-ul cu caldura, pentru momentele alea cand oglinda pare sa tina cu lupu'... ;)

Monday, May 15, 2006

Totul e la misto!

Intamplarea de acu' 2 seri confirma ca 'my life is an indie flick'...

In drum spre casa, pe la 4 dimineata. Aer rece si proaspat, condens pe parbriz, cer senin si instelat, ditamai luna plina. Nu mai am tigari, dar nu-mi fac griji, am un ciorchine generos de non-stop-uri la doi pasi de bloc. Ajung acolo, toate 3 inchise. Doi taximetristi parcati in fata, sprijiniti de masini, povestesc lucruri. Ma apuc sa citesc ce scrie pe cele 3 usi si mi se confirma ca toate buticele cu pricina ar fi trebuit sa fie deschise. Inauntru nu misca nimic. Ma blochez ca toanta in fata uneia dintre usi si ma uit inauntru, de parca asta ar trezi vanzatorul care probabil se odihneste in magazie.

Vine un individ langa mine, pe la vreo 50 si ceva de ani, grizonat, vesel si mirosind a bere. ‘- Domnisoara, bateti in geam, ca poate dumneavoastra va raspunde! Mie n-a vrut sa-mi raspunda...’ Bat in geam. Nimic.
El: ‘- Offf! Vroiam sa-mi iau si eu o bere, da’ astia dorm toti!’
Eu: ‘- Eu vreau tigari!’
El: ‘- Hai sa incercam si la Tanti Viorica.’

Mergem la celalalt butic. Tanti Viorica se ascundea bine. Bat si acolo, tot nimic. Evaluez un pic situatia si dibuiesc usa de la magazie. Bat si acolo, tot nimic. Ii zic domnului ‘Asta e! Succes in continuare!’ si ma indrept resemnata spre masina. Cand sa deschid usa, il aud: ‘- Domnisoara! Veniti inapoi, s-a trezit Tanti Viorica!’

Paranteza: Tanti Viorica este probabil ruda cu patronul. Nu-mi explic altfel un personaj atat de anacronic in spatele tejghelei de Drumul Taberei. Le spune tuturor clientilor ‘mamica’, nu intelege pentru nimic in lume diferenta dintre normal, light si ultra light si o suspectez de daltonism, pentru ca in loc de Fulga verde imi da de fiecare data Fulga rosie. Iar cea mai tare faza pentru mine - care am copilarit cu calculatoare de buzunar colorate – este ca face toate calculele cu pixul pe cartoane reciclate din cartusele de tigari, plasate parca la misto, fix langa casa de marcat. Dar nu oricum! La modul ‘5 si cu 6 fac 11, si cu 4 – 15, una’n minte si cu 2 fac 3 si cu una 4. 45 mamica!’. Inchid paranteza.

Tanti Viorica, mereu robotind prin non-stop, mereu serviabila, e cam ciufuta cand e trezita din somn la 4 dimineata.
Domnul: ‘- Tanti Viorica, da-i domnisoarei ce vrea si mie un Ursus!’
Viorica: ‘- Nu-ti dau nimic fara sticla!’
Domnul: ‘- Hai ma Viorico, c-o beau aici, ti-o dau imediat!’
Viorica: ‘- Nu-ti dau nimic fara sticla! Zi mamica, ce vrei?’
Eu: ‘- Un Pall Mall Ultra si o apa plata la 2 litri, Izvorul Alb’

Viorica pleaca dupa tigari si apa, domnul continua sa protesteze si sa-si reclame berea. Viorica se intoarce cu un Pall Mall Light si un Izvorul Minunilor. Domnul continua sa protesteze. Protestez si eu: ‘- Pall Mall, d’ala bleu deschis – nu verde! – si apa plata aia mai rotunjita, cu capac alb, Izvorul ALB!’. Viorica: ‘- Nu-ti dau nimic fara sticla! Imediat mamica!’. Domnul se revolta, merge si le cere taximetristilor o sticla, se intoarce bombanind: ‘- Sa vezi daca n-o alerg pana-mi da cea mai rece bere din frigider!’. Se intoarce si Viorica cu tigarile si cu apa.
Eu, catre ea: ‘- Multumesc, la revedere!’. Catre el: ‘- La revedere si distractie placuta!’
El: ‘- Eh, ce distractie?’

O prietena are o vorba: ‘Totul e la misto.’

Silviutza @ blogspot!


Iaca un blog care promite! My better feminine half, Silvia G, s-a pus pe scris. Aruncati cu click-ul pe acolo, pentru ca merita! :)

Friday, May 12, 2006

Sooo addicted to Blogthings :)

Si e numai vina Alexandrei B, care a postat niste teste pe care eu nu le gasisem... Darn! Si imi jurasem ca nu mai calc pe pagina aia! Uite asa pacatuieste omu', doar din cauza anturajului! :)

You Are Lightning

Beautiful yet dangerous
People will stop and watch you when you appear
Even though you're capable of random violence

You are best known for: your power

Your dominant state: performing



You Are a Punk Rocker!

When it comes to rock, you don't follow any rules
You know that rocking out is all about taking down the man
You've got an incredible stage presence and rock persona
You scare moms, make bad girls (or boys) swoon, and live life on the edge!