Friday, November 10, 2006

Supermassive Black Hole coming up

Acest post ii ureaza blogului La Multi Ani, caci maine implineste 1 anishor.

Acest post observa ca blogul agonizeaza si ca starea de coma e iminenta. Acest post anticipeaza ca blogul nu va iesi de la reanimare pana in februarie.

Intre timp, va urez blogging placut si sper sa va reamintiti atunci de bookmark-ul Pensées-lutze :)



PS: Acest post nu vrea comentarii interogatoare, compatimitoare, amenintatoare etc. etc. etc.

Tuesday, November 07, 2006

DUMNEZEU! acum si pe mail!

Puteti sa stati linistiti! Apocalipsa se apropie, intens si multiplu prevestita pentru maine, poimaine sau la anu', dar echipa divina nu se lasa luata pe nepregatite. Pacatosii care se simt cu musca pe caciula pot merge aici pentru a afla mai multe. Eu vroiam doar sa ma minunez impreuna cu voi de textul mailului primit, pe care nu-l voi reproduce decat partial:

Cititi, intelegeti si acceptati unicul ADEVAR : Iisus Cristos este Mantuitorul si Domnul nostru fiul lui DUMNEZEU trimis sa ne mantuiasca de pacatele noastre. Nu lasati pe satana sa va fure sufletul cand este asa de usor sa il invingem cu ajutorul Domnului Iisus Cristos si sa mergem in Imparatia lui DUMNEZEU. Rugati-va la Domnul nostru Iisus Cristos Fiul lui DUMNEZEU si EL va marturisi pentru noi in fata lui DUMNEZEU sa fim primiti. Alegeti calea Domnului si EL nu o sa va dezamageasca NICIODATA. Cautati sa fiti copii ai lui DUMNEZEU. DUMNEZEU si Fiul SAU Iisus Cristos sa va intareasca in lupta contra raului ce la adus pe pamant Satana. Cei care nu vor urma CALEA DOMNULUI vor arde in IAD unde sunt chinuri care mintea omeneasca nu si le poate inchipui. Iar DUMNEZEU va face exact asa cum a spus.AMIN. Pentru a intelege Calea Domnului ce trebuie urmata , MERGETI la cea mai apropiata casa de rugaciune si acolo Dumnezeu o sa va lumineze negresit.

As adauga: daca apar efecte neplacute, adresati-va medicului sau farmacistului. Oricum, in concluzie: caile Domnului sunt foaaaarte misterioase, gradina Sa este maaaaaaare, iar slujitorii Sai nu stiu ce-i aia Bcc: si au pus 30 de mailuri la To:... Eu cred ca pana la urma am primit mailul de la un diavol... daca ar fi fost treaba divina ar fi fost perfect!

Friday, November 03, 2006

Jobul ideal #1

... atunci cand poti lucra si de acasa :)

Nervi 'facultativi'

Sunt in anul V la SNSPA, PR si comunicare, invatamant deschis la distanta. Asta inseamna ca relatia mea cu facultatea se petrece in felul urmator: ma tin la curent cu programarea cursurilor accesand site-ul facultatii, imi descarc cursurile de pe acelasi site, daca sunt bine dispusa merg la cate un curs de sinteza la inceput de semestru, ma dau pe forum pentru a afla informatii despre examene, taxe si alte alea si la sfarsit de semestru ma duc la facultate pentru a da examenele.

Discutiile despre licenta au inceput pe forum din semestrul 2 al anului IV. Pe site scrie ca data limita la care putem preda formularul de inscriere la licenta este 30 noiembrie. Studentii cuminti s-au apucat de treaba de anul trecut. Studentii mai putin cuminti sau cei demotivati – cum imi place mie sa-i numesc :) – inca nu si-au ales tema. Pana aici toate bune si frumoase.

Ieri, intrand pe forumul facultatii, dau peste asta:


Si explodez! Domnisoara VMA, se procedeaza prin gandire!!! Se aduna chestiile invatate in 4 ani de facultate, se apasa mental pe ‚compute’ si se vine cu o tema. Dupa care se citeste procedura administrativa pe site. Dupa care se scrie. Voilà!

M-am oprit un pic din spume si m-am intrebat de ce ma enerveaza atat de tare ca o tuta in pragul absolvirii poate fi atat de... tuta! Probabil ca dupa atata timp petrecut in invatamantul superior romanesc inca nu am acceptat faptul ca imaginile mele ideale de profesori, cursuri, studenti n-au nici o legatura cu realitatea. Probabil ca inca mai sper intr-o lovitura de teatru in ceasul al 13-lea.

Respir adanc, trec mai departe. Descarc cursul de Metodologia elaborarii unei lucrari stiintifice. Ma uit dupa cerintele de examen. Aflu ca examenul va consta in elaborarea unui eseu de cinci pagini, intitulat ‚Originalitatea lucrarii mele de licenta’. Ma mai enervez o data cu gandul la timpul pierdut in toata facultatea asta, pe care nu mi-l va mai da nimeni inapoi. In cei 4 ani jumate, probabil ca am investit un an pus cap la cap. Un an de scremeri mentale ca sa ce? Ca sa am o diploma. Ca sa ce? Sa ma incadrez intr-un grup social? Sa am mai multe optiuni de cariera? Sa linistesc niste rude? Sa ma simt superioara domnisoarei VMA? Prea mare pretul. Am investit si mi-am luat teapa. Sa zicem ca mai am o rata de platit si gata, pot sa las aceasta nefericita alegere in urma .

Atunci am avut revelatia. In toti anii astia nu m-am enervat pe cutare profesor incompetent, pe cutare curs aberant, pe vreun student autist de pe forum. M-am enervat pe mine si alegerea mea pe care cred ca inca nu mi-am asumat-o in adevaratul sens al cuvantului. Am fost furioasa pe mine insami ca m-am adus in situatia asta.

La cererea publicului pot da sfaturi catre tineri sau ‚despre cum sa investesti inteligent in educatie’. Pana atunci, ma duc sa schitez o lucrare de diploma inteligenta si originala...

Thursday, November 02, 2006

In sfarsit! COMA!

Clip proaspat scos catre vizionare. Enjoy si spread the word! Pentru a se tine la curent cu ce mai invarte formatia, se poate si cu myspace.

Revelatie

Cu riscul de a deveni victima a microbistilor connaisseurs in ale internetului, simt nevoia compulsiva de a va impartasi revelatia serii:



David Beckham e mult prea frumos pentru fotbal!



Punct!

Wednesday, November 01, 2006

Paris, en deux mots

Avand doar o saptamana la dispozitie, am ales metroul ca principal mijloc de transport. Clar e mai frumos sa te dai cu autobuzul, mai ales ca atunci cand te urci soferul se uita in ochii tai, iti zambeste sincer si iti da buna ziua, dar cand timpul e scurt, metroul parizian e cea mai tare inventie dupa roata si apa calda.

Statia preferata
















Statia cea mai sci-fi
















Campanie de civilizare a transportului in comun





















Pentru ca saptamana cu pricina era destinata fostilor colegi de liceu, am fost turista doar jumatate de zi...

... la centrul Georges Pompidou...































... la Père Lachaise...
















... si pe la Montmartre...

















Pe langa numeroasele adunari cu prietenii din copilarie, s-a remarcat una prin alaturarea neobisnuita ce a constituit scopul intalnirii: expunere de bijuterii indiene cu vanzare si degustare de vinuri. Nu intru in detalii si nici nu cred ca are rost sa explic cam cat de tare e sa-ti clatesti ochii cu chestii care sclipesc, degustand vinuri de la mama lor :)


Parizienii se plang ca orasul e rece si neprietenos, ca oamenii sunt inchisi si rai, ca e mizerie etc. Cei care au trecut prin Bucuresti sunt de parere ca n-are nici o treaba cu 'Micul Paris', dar ca este un oras interesant cu locuitori foarte primitori, calzi si deschisi. Le-am sfaramat mitul, explicandu-le ca e doar o fatada pentru straini. Eu in schimb, eram romanca undercover, caci franceza mea e ca limba materna. Zic ca Parisul e rece si neprietenos pentru cei reci si neprietenosi... n-a existat local in care sa nu ma imprietenesc cu ospatarii, vanzator care sa nu zambeasca si sa nu fie mai mult decat ii cere seful de dragut. Pe scurt, as trai acolo fara nici o problema :)