Sunday, March 25, 2007

Blogger de weekend

Imi doream candva sa nu devin unul dintre oamenii aia de weekend… Oamenii care ies in sau din oras doar in week-end, care au hobby-uri doar in week-end, care citesc, vad filme, merg la concerte etc. doar in week-end. In ultimele saptamani nu am avut timp sa scriu sau sa fac orice altceva decat sa muncesc in timpul saptamanii. Ma intrebam intr-o seara pe la 11pm in drum spre casa daca sunt ok, daca nu cumva ma las trasa intr-un ritm care nu e al meu. Mi-am pus un playlist pe care nu-l mai ascultasem de mult si m-am lasat surprinsa de succesiunea melodiilor. Am ajuns in fata blocului, dar am continuat sa fac bucla din Drumul Taberei de vreo 3 ori, lejer, cu 40 la ora, si cu putin ajutor de la Dave Matthews, Counting Crows si Thrice am ajuns la concluzia ca in ultima vreme nu-mi pot reprosa decat o singura abatere majora de la principiile care-mi calauzesc viata: n-am mai stat de vorba cu mine.

E incredibil ce poate face pentru un om o scurta conversatie cu el insusi. Ce mai faci? Esti ok? Te vad ca te mai plangi de munca sau de timp sau de mai stiu eu ce, dar fundamental – esti ok? Tii minte ce-ti place? Tii minte de ce ai inceput sa faci ce faci? Te descurci ca tot ce intreprinzi sa fie in acord cu tine si cu lucrurile in care crezi? Iti mai reevaluezi din cand in cand obiectivele pentru a nu investi timp si energie aiurea in chestii care au incetat sa mai conteze? Esti atent la dorintele si nevoile tale? Exista macar un lucru in viata ta care te face sa zambesti cand te trezesti in fiecare dimineata? Bun! Carry on…

Inainte de perioada asta de maxime agitatii a existat un timp in care imi dadeam seama ce zi tocmai a trecut dupa folia de pastile de pe noptiera si ca a mai trecut o luna dupa facturile din cutia postala. Saptamana asta m-am bucurat in fiecare zi ca nu e vineri si mai am timp sa fac lucruri, iar vineri m-am bucurat maxim ca urmeaza un weekend adevarat. Un weekend in care am de ce sa ma odihnesc, un weekend in care ma bucur maxim de reintalnirea cu tot ce nu inseamna munca.

In mod ideal, pentru mine weekend-ul e ca un pit stop la curse. Te bucuri de tura de mare exceptie pe care tocmai ai incheiat-o, iti faci plinul de tot ce-ti trebuie, saluti echipa care printre suruburi si verificari de ultim moment iti zice ‘you go girl!’, toate astea pe fondul unei dulci trepidatii a anticiparii turei care urmeaza.

Si la incheierea acestui post, Muse e pe locul 2 cu Invincible in Top 10 Live la VH1! Si abia astept ziua de maine! Da, sunt blogger de weekend, and darn proud of it! :)


Later edit: verificam layout si poze si mi-am dat seama ca tocmai ce-am scris despre timp :). Se pare ca m-a marcat rau aia cu folia de pastile de-am folosit-o si atunci si acum. Din ciclul conversatii eu cu mine: uau! chiar invat din greseli si reusesc sa-mi schimb comportamentul pentru a schimba consecintele! tare :)

No comments: