Friday, April 27, 2007

Blogo-ce-mah? :)

Se plangea cineva la un moment dat de anumiti bloggeri (printre altele:P) si i-am scris intr-un comment ca impresia mea este ca in blogosfera (si nu doar in cea romaneasca) convietuiesc doua specii diferite: blogurile si jurnalele. Blogu’ e blog, iar scrierile publice ale unora sau altora despre ce le place si ce nu, despre ce au mancat aseara sau unde ies diseara, despre cat de obositi sau odihniti sunt, despre depresii mai mult sau mai putin adolescentine – sunt jurnale sau, uneori, refularile unor indivizi care n-au reusit sa ajunga ziaristi.

Cand am auzit prima data de ‘blog’, definitia era “jurnal on-line”. Asta m-a motivat sa ma apuc de toata povestea aici de fata. Parea un mod dragut de a-mi exersa muschiul scriitoricesc, de a-mi tine cunostinte sau rude indepartate geografic la curent cu ce mai fac si, evident, pornirea exibitionist-narcisista a oricarui om care-si povesteste viata pe net. Intre timp, termenul parca s-a conotat un pic altfel, din ce citesc pe ici si colo “blogul” e un je-ne-sais-quoi si bloggingul e o chestie pentru – ma’ntelegi – initiati, iar pietrele zboara de la Bloggerii cu B mare la toate anonimele deprimate sau pustanii razvratiti care indraznesc sa se dea cu presupusul despre unele sau altele.

Din ciclul “eu am ascultat prima data din Romania formatia X – toti ceilalti sunt wannabes”, Bloggerul cu B mare si-a facut primul blog mioritic, lucru care ii da dreptul sa scuipe venin in stanga si’n dreapta. Bloggerul cu B mare ar institui examen – daca nu chiar facultate – de facut blog si nu ar acorda dreptul de postare decat celor care pot dovedi clar ca… nici macar nu stiu ce :)

Mie imi plac bloggerii cu b mic, cei care muncesc cu adevarat la blogurile lor si care isi vad de treaba personala, care se implica in diverse activitati gen Netoo si alte cele pentru ca le place si nu pentru ca e fancy sau pentru ca regreta in adancul sufletului ca nu au ajuns la party-urile cu ‘vedete’ din viata reala. Imi mai plac si cativa dintre cei care isi scriu pur si simplu vietile sau parerile pe net, atata timp cat au vieti si pareri interesante, scrise frumos.

2 comments:

mihaiborcan said...

deci daca nu contine lucruri personale, depresii si sau meniuri nocturne, blogul blog ce contine?

Sandra G said...

Vai-vai, tocmai mi-am dat seama in ce potentiala polemica risc sa ma bag :)

Nu zic ca nu contine toate astea, ma refer la forma in care contine orice contine...

Cu mentiunea ca este vorba doar despre ce spun eu cand spun ‘blog’ (strict perceptia si interpretarea mea, nicidecum adevarul absolut), pentru mine blogul-blog inseamna:

1. pareri coerente, pertinente si documentate (versus generalizari, opinii in necunostinta de cauza etc.)
2. valoare adaugata prin felul in care se prezinta lucrurile (versus “uite un site misto” sau “iete ce scrie la ziar”)
3. multa munca (dpdv design, continut calitate versus cantitate)

Ca in orice alt domeniu, nu cred ca bloggeru’ se naste blogger, cred ca devine pe masura ce invata. Dar asta e deja alta poveste…

Multumesc de intrebare, mi-a stimulat sinapsele. Sa mai zici! :)