Wednesday, June 27, 2007

Kickback and relax :)

Am dat azi peste un magazin virtual care promite sa fie exact ce-mi trebuie pentru un shopping spree sarbatoresc (caci da, am luat si oralul la fel de tocilaristic ca si scrisul, sunt oficial licentiata!).

Kickback e proiectul unui cuplu de boarderi care dupa ce au petrecut prin California, s-au intors si au lansat acest magazin virtual care stie Billabong, DC, Element si tot felul de altele. Nu va asteptati la miliarde de modele si marimi, dar veti gasi multe chestii dragute la niste preturi care mi se par mai mult decat prietenoase.

Eu intentionez sa dau cat de curand o raita prin genti, am gasit deja una care is desperately calling my name :D

Thursday, June 21, 2007

You belong in a tocilarie :)

Piti: stii unde lucreaza tocilarii adevarati?
Sandra: nu, unde?
Piti: la tocilarie!

Da, de dupa pointed fingers recunosc: sunt o tocilara! Dupa 4 zile de invatat am luat 10 la scris la licenta!

Berea, felicitarile si dansul undeva in prima jumatate a lui iulie, va tin la curent :)

Asa da 9/11!

Doamnelor si domnilor [drum rolls]...

Pregatiti-va sufleteste de punk rock show.
11 septembrie - Preoteasa - NOFX.


In sfarsit! :) Yay!


via Hefe.

Tuesday, June 19, 2007

Care n-are cum...

Vorba Mariei, asta e one for the books...


Nu stiu ce sa zic... you must be hangin' with the wrong crowd.

21st century

In sfarsit! Ce bine e in randul lumii! A venit prima achizitie on-line! Abia astept luna viitoare :)

Inca un strop :)

Na ca a trecut si examenul. Dupa o saptamana de nesomn, o ora de asteptare, pep-talk de la nimeni altul decat Frigioiu (mostra aici), 3 subiecte perfecte, 3 ore de scris non-stop, un litru de cafea si un litru de apa... GATA! :) Cuba libre pe terasa la Gree Hours, cei mai spectaculosi ficatei la Papi si mult, mult, MULT, somn!

Cineva acolo sus ma iubeste. Mult. Right back at ya! :)

Tuesday, June 12, 2007

Apel - se fura Green Hours & co. :(

Am primit mesajul de mai jos pe mail. Desi n-am mai calcat prin Green Hours de nu stiu cand, locul ala inseamna lucruri pentru Bucuresti. Mi-ar parea rau sa se intample ce scrie mai jos. Nu stiu cum altfel as putea ajuta decat postand comunicatul, in speranta ca ajunge sa il citeasca cineva care poate face ceva.


"Adresa din Calea Victoriei 120, sediu al Grupului pentru Dialog Social, al Revistei 22, al primei Librării Humanitas şi al Green Hours 22 jazz-café şi Teatrul LUNI de la Green Hours, este în pericol să dispară de pe harta culturală-socială-artistică a Bucureştiului, a României.

În urma mai multor inginerii legislative, urmate de: întîi, pur şi simplu greşeli de vot (datorate superficialităţii majorităţii parlamentarilor); cumulate apoi, cu “voturi de pedepsire şi resentimentare” (datorate caragialeştii situaţii politice actuale), imobilul în care îşi desfăşoară activitatea entităţile socio-culturale de mai sus este pe cale să fie trecut abuziv şi nelegal din starea de proprietate publică de stat în proprietatea uneia sau celeilalte dintre cele deja două stranii si fantomatice organizaţii cu acelaşi nume (sic!): Fundaţia Naţională pentru Tineret.

Votul prin care se va statua dacă imobilul în care funcţionăm va fi cedat patrimoniului FNT va avea loc în Camera Deputaţilor – forul decizional pentru aşa-numita “LEGEA TINERILOR”.

Termenul maxim pentru votare este 26 iunie, a.c.!!!

În măsura în care una sau alta dintre activităţile ce au loc de ani de zile în Calea Victoriei 120 vă spune ceva pozitiv, în măsura în care credeţi că “un ceva pozitiv” trebuie să continue, în măsura în care consideraţi că pentru ca “ceva pozitiv să continue”, cetăţenii merită să aibă un cuvînt de spus, Green Hours & Teatrul LUNI SOLICITĂ ARTIŞTILOR, PRIETENILOR, COLABORATORILOR, PUBLICULUI, JURNALIŞTILOR, să îşi spună cuvîntul răspicat. Adică să susţină “din toate poziţiile” şi prin toate mijloacele (paşnice – aviz detractorilor!) care le sînt la îndemînă, continuitatea acestui spatiu, în contra abuzului şi “pedepsirii prin eliminare” a uneia din încă prea puţinele zone stabile de independenţă culturală, artistică, socială şi politică din România.

Vă solicităm să trimiteţi mailuri şi scrisori de protest parlamentului, guvernului, conducerilor partidelor din care faceţi, eventual, parte:
Cabinet Prim Ministru: raluca.berleanu@gov.ro
PSD: psd@cdep.ro
PD: pd@cdep.ro
PNL: pnl@cdep.ro
UDMR: udmr@cdep.ro
Comisia pentru învăţămînt, ştiinţă şi tineret de la Camera Deputaţilor: cp09@cdep.ro

Vă solicităm sprijinul direct în acţiunile pe care le vom organiza în apărarea acestei zone: Marţi 19 iunie, la ora 13, Grupul pentru Dialog Social a invitat membri şi simpatizanţi ai GDS, precum şi ai altor ONG-uri, oameni de cultură, la un miting de solidaritate, în curtea din Calea Victoriei 120.

Green Hours vă lansează chemarea de a sprijini cu prezenţa această prima acţiune de protest. (Informatii suplimentare in nr-ul de marti 12 iunie al Revistei 22 si la www.gds.ong.ro)

Vă mulţumim pentru sprijin,
Voicu Rădescu,
Director executiv Green Hours & Teatrul LUNI"

Monday, June 11, 2007

Up-date

Incredibil, dar adevarat: azi noapte la 3.30 am pus ultimul punct la lucrarea de licenta. It's been emotional. Sunt atat de dincolo de vlaguita...

Multumesc pe aceasta cale familiei si prietenilor care mi-au fost aproape si m-au cules de pe jos cand m-au lasat nervii. Premiul pentru best proof reader ii revine mamei, care a pierdut ceva ore de somn pe ş-uri, ţ-uri si pe "a dracu' limba romana" pe care am ajuns sa o urasc sincer. Premiul pentru best moral support se imparte intre mama (pentru cele mai sus mentionate) si tata, care se da de trei ori peste cap si face sa dispara problema cu masina, si nu numai. Premiul pentru best design - Romanei, care a avut grija de mine si mi-a facut coperta de lucrare si de CD asortate cu autocolantul de CD si template-ul de ppt de la sustinere. Daca tot mi-e rusine de formularile academice pe care le-am scris cu forta, macar finisajele sa fie mov!

Azi sunt in tensiune pana la ora 4, sperand ca primesc o semnatura pe prima pagina si nu alte comentarii (de tipul "scrie mai mult la studiul de caz") si ca nu e coada prea mare la depuneri. Diseara meditez cu gandul la imaginea de mai jos, iar de maine dimineata incepe numaratoarea inversa a celor 5 zile in care trebuie sa asimilez 4 materii.



Duminica dupa amiaza incepe betia de 24 de ore. Anyone joining me? :)


Later edit: in ultimul moment, se acorda premiul pentru best lucky break Paulei, care mi-a propus sa vina cu toate cursurile fishate la mine, sa invatam impreuna :) Paula e un inger, altfel n-are cum!

Fiecare cu curcubeul lui

Am vazut atatea curcubee in Reader azi ca nici nu are sens sa incep sa pun link-uri. Din DT treaba arata asa:


... si daca va uitati cu atentie, puteti vedea si urma discreta a unui al doilea curcubeu. Eu cand va zic ca DT e capitala Bucurestiului... :P

Mama ruleaza

Acest platou a venit direct din orasul cel de suflet, insotit de urmatoarea comparatie: inchipuiti-va un magazin imens dar elegant, cu zeci de vitrine pline cu toate branzeturile posibile si imaginabile, fiecare bucatica fiind ambalata cu grija in hartie plastifiata, bucatelele fiind apoi introduse intr-un ambalaj vidat. Aveti imaginea clara in minte? Acum vizualizati sala de branza din piata Moghiros, cu gresia si faianta patata si cu oameni care sar cu cutitele la tine din spatele bucatilor de beton care ascund galeti prafuite.


Mama ruleaza! Vive la France! :)

Saturday, June 09, 2007

Can't we all just get along?

Mi se pare ca de vreun an si ceva nivelul de agresivitate (cel putin) in Bucuresti a crescut. Daca pana acum lumea se enerva repede, lumea a inceput sa se enerveze by default. Parca inainte oamenii erau o idee mai calmi si le sarea mustarul din orice prostie. Acum nu se mai pierde nicio fractiune de secunda pentru a se intreba "ce s-a intamplat" si se trece direct la injuraturi, nervi si pumni.

Saptamanile trecute, stateam pe balcon la birou la o tigara. In intersectie, un domn cu un BMW da sa se bage in fata unui domn cu un Mercedes, care desi statea pe loc si n-avea unde sa se duca, se incapatana sa nu-l lase pe primul sa treaca. In mai putin de 10 secunde amandoi domnii - care chiar nu aratau a genul mahalagiu - erau pe jumate iesiti din masini, injurandu-se ca la balamuc, ca "boule, de ce te bagi?" si "boule, de ce nu ma lasi?".

Aseara, domnul cu camionul care m-a busit (accident stupid, nici vina lui, nici a mea) a coborat din cabina, a vazut ca mastodontul lui nu patise nimic si ca eu aveam doar aripa si o roata ferfenita si a inceput sa urle (norocul nostru ca a fost finutz si nu m-a injurat, caci in stadiul de epava emotionala in care ma aflu, ne vedeati pe amandoi la stirile de la ora 5 - "o tanara domnisoara a ucis cu bestialitate un sofer de camion, spargandu-i capul cu aripa de la masina"). N-a trebuit decat sa-i spun "buna ziua, imi pare rau, a fost greseala mea, numele meu este ... hai sa vedem cum facem" si s-a calmat ca prin minune, marturisind ca s-a speriat mai rau decat mine pentru ca crezuse ca a lovit un scuter.

La cumparaturi, orice cuvant adresat casieritei (de la "aveti pall mall ultra slims?" la "ati putea va rog sa-mi mai dati o punga?") e primit cu o privire de parca am injurat-o de mama.

Si exemplele pot continua...

Oi fi eu sub influenta a mii episoade de Charmed, in care aia rai fac vraji asupra alora buni pe principiul divide and conquer. Fiintelor umane, dati din baghete, faceti o potiune, dati-va cu apa rece pe fatza si terminati cu prostiile! Traim cu totii printre oameni si ne purtam ca hienele. Cand ies din casa nu simt ca sunt inconjurata de semeni, ci de zombies si fantome, fiecare in filmul lui, total paralel cu faptul ca mai sunt si altii in jur. Si cocalarul de pe strada e om, si 'telectualul e om, si casierita de la banca e om, si femeia care matura strada sau baiatul care-mi spala masina sunt oameni, toti la fel de oameni ca individizii cu care ne place sa bem beri si cafele si cu care facem revelioane.

Mi-ar placea ca de fiecare data cand interactionez cu a fellow human, sa-mi dea buna ziua si sa ma priveasca in ochi. Nu vreau sa traiesc in Pleasantville si sa bonduiesc cu toti oamenii de pe strada, daca vroiam asta ma mutam de mult altundeva. Vreau doar sa simt ca traiesc printre oameni. Am convingerea ca daca mai multa lume ar gandi ca mine, ne-am intoarce macar la delay-ul ala de 30 de secunde inainte de izbucnirile de furie.

Inchei cu o forma ceva mai simpatica si pasiva de agresivitate:

Friday, June 08, 2007

Karakiri's in the house!

Yay! Karakiri a terminat gradinita si a ajuns acasa! Nu va dau detalii, sa nu va stric surprizele care va asteapta daca va comandati si voi. Va zic doar ca e soooooo me, ca e fetita si o alint Kiri, ca e sora cu a lui Jay si ca nu am mai dormit asa bine ca azi noapte de foarte mult timp. Mersi Oana! :)












Later edit: hah! ce tare! Karakiri si-a facut blog.

Friday, June 01, 2007

Kiwi facts #1

New-Zealand is gonna happen. M-am apucat sa ma documentez. Urmeaza o serie de trivia despre acest loc care mi se pare din ce in ce mai fascinant, pe zi ce trece...

NZ a fost prima tzara care a acordat drept de vot femeilor in 1883. La inceput de secol XXI, vizibilitatea femeilor in functii de conducere este mare: trei dintre cele mai inalte functii din stat au fost ocupate de femei (prim ministru, guvernator general, chief justice), femei primar in al doilea si al cincilea cele mai mari orase, femei la conducerea celei mai mari banci si celor doua cele mai mari companii de telecom din tara. In acelasi timp, salariul lor mediu nu depaseste jumatate din salariul mediu al barbatilor. Go figure... :)

Scrisoare deschisa catre arbitrar

Arbitrarule,

Imi doresc sa intervii cat mai putin in existenta mea. Stiu ca esti inevitabil, dar imi displaci profund. Desi ma consider spontana si imi place Surprinzatorul, am nevoie de un minim de repere si de o minima respectare a unor chestii stabilite. Cand iti faci aparitia, ma simt total neputincioasa si, in functie de nivelul de oboseala, mi se suie sangele la cap impotriva unor oameni care nu au nicio vina, sau imi vine sa-mi iau jucariile si sa plec.

In viziunea mea, locul tau este acolo unde lucrurile nu depind de mine, unde nu exista reguli clare si unde situatia este de asa natura incat este inevitabil ca deciziile sa fie in mana unor oameni mai mult sau mai putin capriciosi. Locul tau nu este, de exemplu, intr-o facultate, unde studentii semneaza un contract ce implica un anumit timing reglementat si totusi ajung sa depinda de deciziile arbitrare ale unor profesori blazati, astfel incat studentul care a respectat cadrul impus sa fie penalizat pentru ca nu a reusit sa intuiasca normele neexprimate din capul indrumatorului.

Arbitrarule, nu-mi place de tine. Vii la pachet cu lipsa de profesionalism, cu impiedicarea atingerii obiectivelor, cu un consum prea mare de tigari si cafele pe fond nervos, cu destabilizarea planurilor omului, cu o pacla de nesiguranta si tensiune care dauneaza grav tenului si planurilor pe termen scurt si mediu.

Huo.

Poze ISH

Pozele mele facute cu gura cascata si mana tremuranda de la aplaudat nu au iesit la inaltimea asteptarilor :)

Uitati aici un set care da o imagine mai clara asupra spectacolului de sambata trecuta.