Monday, October 15, 2007

Don't state the obvious

Nu am scris nici de NOFX, nici de Muse.

In primul rand pentru ca mi-a placut atat de mult si le-am trait atat de intens incat nu vreau sa le pun in cuvinte. Cine a fost stie, cine nu - nu si gata. Daca nu ma mai roaga Ioana sa-i scriu review-uri pentru H2O, nu mai vorbesc despre muzica pentru ca e ca si cum as dansa despre arhitectura.

In al doilea rand, toate concertele la care am fost in Bucuresti (si vorbesc aici de trupe din afara, nu de autohtonii nostri) au reusit sa-mi lase o urma de gust amar, fie ca era ca o picatura sau un polonic de algocalmin... De la organizatori mai mult sau mai putin incompetenti, la locatii de toata jena, la publicuri necivilizate... nu am reusit pana acum sa zic "bravo frate! felicitari de la cap la coada!".

Bine-bine... Errare humanum est si alte cele... Cateodata insa imi uit indulgenta acasa. Cand dau o suma semnificativa pe un bilet, cand vine o trupa pe care o astept de nu stiu cand, cand e un concert care ma astept sa atraga "lume buna", toate astea imi creaza asteptari. Ma astept sa am ce bea acolo daca n-am voie cu bautura de afara. Ma astept sa am loc de dans cand canta una dintre cele mai tari trupe punk ale momentului. Ma astept ca bodyguarzii sa fie acolo "just in case", nu de dragul de a bate copii. Ma astept ca organizatorii sa faca in asa fel incat daca ajung cu doua ore inaintea inceperii evenimentului, coada sa nu ma impiedice sa vad opening act. Ma astept sa nu vad priviri incruntate si acuzatoare pentru ca am inghiontit pe cineva la 1,5m de scena... etc.

Sa nu fiu inteleasa gresit, nu a reusit nimeni pana acum sa-mi strice placerea unui concert din cauza de chestii ca cele de mai sus. Asta nu face insa gustul amar mai putin neplacut.

Oare cat o sa mai dureze?

Ne vedem la Pink Martini... de data asta ma astept dinainte sa se fi vandut mult mai multe bilete decat trebuie...

No comments: