Monday, October 01, 2007

Socializam?

Mi-ar placea sa mai cunosc niste oameni asa cum s-a intamplat cand am fost plecata prin tari straine. Nu mi s-a mai intamplat de mult si ma intreb de ce...

In Paris, in Barcelona, in Viena am interactionat cu necunoscuti cu o nonsalanta totala si m-am distrat maxim fara sa simt ca daca am schimbat doua vorbe cu un baiat in metrou vrea ceva de la mine sau ca daca am facut o gluma cu o fata de la o alta masa din cafenea acum trebuie sa ne imprietenim. Pur si simplu, random social acts care m-au facut sa ma simt fiinta umana printre fiinte umane.

In Bucuresti simt ca am ceva de dovedit. Cand ies cu prietenii prietenilor, am impresia ca ceilalti cauta din priviri un CV pe fruntea mea, sa gaseasca intai o eticheta care sa le zica daca e ok sa interactionam sau nu. Ma uit la oameni pe strada sau in carciumi si-mi imaginez ca daca i-as zambi intamplator unei persoane de sex opus pentru ca-mi place tricoul lui, m-as trezi ori cu o invitatie la sex ori cu poseta prietenei in cap.

Cand s-a intamplat sa impart o masa de carciuma cu cineva in orase straine, de fiecare data am ajuns sa stau de vorba cu oamenii aia, sa vorbim despre muzica sau nemurirea sufletului, fara sa facem schimb de mailuri sau de fluide la sfarsit. Lucrul asta nu mi s-a intamplat niciodata in Bucuresti.

Si ma intreb... is it me? Oare sunt eu altfel cand sunt in vacanta? Mai sociabila? Mai vorbareata? Mai abordabila?

Is it my crowd? Poate ca descurajeaza bratul Lui din jurul gatului meu cand suntem gasca mare, sau cotcodaceala si hihaiala atunci cand ies cu fetele.

Or is it lumea din orasul asta? Oare chiar sunt atat de auto-izolati social oamenii? Chiar nu exista pic de curiozitate sau interes pentru alte suflete care roiesc in jurul tau, in aceleasi terase si aceleasi baruri? Nu inteleg de ce nu ai vrea sa ai o conversatie cu o persoana total necunoscuta, dar cu care in mod clar impartasesti macar cateva chestii, din moment ce iesiti in aceleasi locuri sau mergeti la aceleasi concerte.

Cateodata imi place senzatia aia de "lumea e mica, cateva mese". Alteori insa ma intristeaza teribil impresia ca planeta mea are o populatie de 100 de locuitori, dintre care 20 sunt la birou, 10 sunt acasa si cu restul ma vad din an in paste.

Imi propun sa ies mai des, sa-mi dau ocazia sa-mi infirm teoria...

21 comments:

mărie said...

Hehe...de când tot zicem că facem chestia asta!

Doar că, apare inevitabil dilema: dacă ne ţinem de chestia asta nu ajungem decât acelaşi cuib de 4-5 viespi, la fel de chicotitoare şi de neabordat fiind în lumea noastră, doar că în alte decoruri.

runbaby said...

mi-am pus si eu intrebarea asta, desi de cand cu bicicleta am mai socializat asa, pour la bonne bouche, cu alti biciclisti pe strada (dar nu stiu daca se pune). cred ca atunci cand te decizi sa actionezi, intervin autocenzura sau blocajul: "ba, ma fac de ras, astia or sa spuna ca sunt sonata/ciudata/proasta/disperata, daca dau peste cineva dubios? mai bine lasa" (cam asta ar fi inlantuirea mea logica atunci cand zic in gand "hai, ca n-o sa mori". cu strainii (as in non-Romanians) cred ca pur si simplu nu-ti pasa :)

ciprian todoca said...

stii, ma gandeam la usurinta cu care, la un moment dat, puteam sa stau de vorba cu o fata, de exemplu. fara intrebari despre ce-o sa zica, cum o sa zica, cui o sa zica, dar daca n-o sa zica...lucrul asta acu e mai greut acu, exact datorita motivelor de mai sus. autocenzura asta idioata ma pune pe ganduri noaptea in pat: oare naturaletea se poate pierde? faptul ca tin cont de toate mizeriile astea de preconceptii la ce ma ajuta ? si, vorba mariei, a doua zi o iau de la capat. vorba aia cu...de maine...nu mai functioneaza. AZI e cuvantul de ordine :) cumpana se inclina. am mai pus acu o caramida. AZI.

Sandra G said...

@ marie: hehe, pai vezi, d'asta nu e doar o chestiune de locuri diferite, ci de a schimba mai multe variabile pentru a reusi sa schimbam rezultatul...

@ runbaby: hmm... sunt autocenzuri si autocenzuri... sunt alea by default, mostenite din educatie (nu vorbi cu straini, nu te face de ras etc.) si sunt cele dobandite in urma experientelor... vdjnkdfjnkjer.. complicat :)

@ todoca: good point cu "azi". eu azi mi-am luat salata la pranz in loc de junk food :)

Anonymous said...

Shit si eu vroiam salata.... da nu prea este aici la fabrica asta de creiere. numa junk.
oricum, daca am zambit ca barbat unei fete pe strada, din vari motive, clar face o mutra: ce mah vrei sa intrii la mine in chiloti asa usor.
e stupid, inclusiv in cluburi, daca zambesti esti din start exclus, aia cool nu zambesc. Aia cool nu discuta de dragul discutiei, aiai cool nu vorbesc decat cu barbatii, pentru aia cool femeile sunt doar ALEA BUNE sau ALEA NASPA.
e trist, clar isteria asta legata de aparente si de imagine trebuie sa se opreasca. daca nu io plec.... si nu mai vin niciodata aici.

I

runbaby said...

permiteti sa raportez: azi am socializat cu o fata complet straina si a fost foarte dragut. mi-a placut, m-am simtit bine si o sa mai repet :).

Sandra G said...

@ i: foarte frumos spus... cred ca a venit momentul sa-ti faci blog :)

@ runbaby: yaaaay! vreau detalii! blog it! :)

Cineva said...

aşa păţesc şi eu, am o reticenţă în a cunoaşte oameni noi în bucureşti, am senzaţia că toţi ar dori să-mi facă rău, privirile lor mă "ard"

len said...

Cred ca toti simtim asta si intra in aceiasi categorie cu: de ce toti oameni sunt mohorati, tristi. Eu cred ca are de-a face cu mizeria si birocratia. Pana si la o chestie normala cum ar fi sa-ti pui net te trezesti cu atatea mizerii incat te iau pe neasteptate. Dupa un timp oameni se intristeaza prea tare. Sper sa nu ajung si eu asa.
Iar despre bicicleta, mi se pare foarte tare propunerea de pe batesaua sa ne salutam cand ne vedem pe strada, ar fi un inceput bun.

Sandra G said...

@ cineva: hehehe, aia suna a inceput de paranoia :) nu cred ca oamenii vor sa le faca rau altora... fiecare isi face singur rau cu ce-i fac/zic ceilalti.. dar asta e cu totul alta discutie :)

@ len: cred ca mizeria si birocratia au ajuns scuze pentru tot... "scuze ca mi-am batut copilul si nevasta, stiti, sunt stresat, atata mizerie, atata birocratie"... nu exista scuze pentru lipsa de bun simt si de umanitate la scara nationala...

tare aia cu bateseaua :)

Ted said...

Asta e Bucurestiul, un oras cu niste oameni nesuferiti.Nacscut si partial trait acolo, nu m-as mai intorce nici pentru sase cifre.

Sandra G said...

heh... stiu ce zici :) unde esti acum?

tib o said...

cu siguranta lumea din orasul asta. o forma de curiozitate exista. dar se manifesta numai printr-un holbat staruitor. nu in scopul unui "social act" cat mai ales in scopul unei "judecati de valoare" facuta printre ramele ochelarilor de cal...

Sandra G said...

bine zis... asta cu judecata mi se pare si mie o molima...

Iancu said...

Probabil ca socializarea spontana are loc atunci cand oamenii respectivi sunt linistiti, cat de cat relaxati si multumiti de ei.

Cand ai insa lipsuri, goluri emotionale, parti pe care vrei sa le umpli, mai profund sau mai superficial, toate relationarile tale tind sa devina mai disperate, mai grabite, cu substrat..

Iar noi nu prea suntem oameni multumiti cu noi..

Sandra G said...

true si asta. pe de alta parte ma intreb daca socializatul cu multi oameni diferiti (as opposed to aceeasi zeama de 5 apropiati) nu ajuta sa mai vezi si perspective noi si sa mai relativizezi toate "issues-urile" alea...

Iancu said...

Ajuta intr-adevar, dar ca sa vrei sa rezolvi niste "issues", prima oara trebuie sa fii constient de ele :)

Iar la noi majoritatea cred ca e ceva neinregula abia cand incepe sa le cada cate o mana :))

Anonymous said...

Asa e si in Washington dc, asa e si in New York... Nu e numai Bucurestiul asa. Si oricum, atunci cand esti in vacanta ai alta atitudine, that's for sure. Desigur ca esti mai relaxat si ai mai multa pofta de viata. Si in Washington te trezesti cu priviri uracioase si posete in cap, trebuie sa ai foarte mare grija cui te adresezi si cum...

Sandra G said...

@ iancu: hahaha, neah! cazutu' mainii e inca ok, se bea o bere si trece :)

@ anonim: hmm... nu stiu cum e in US ca n-am fost si nu vreau sa ma pronunt din ce stiu din filme :) mi-ar placea sa cred ca in restul Europei e ceva mai bine din punctul asta de vedere... oh well, sa speram ca cei ca tine, mine si restul care au comentat suntem destul de multi sa schimbam un pic lucrurile :)

patrunjel said...

din cate inteleg eu, toti vrem sa intram in vorba unii cu altii, dar nimeni n-o face :P cat despre socializatul "in afara", se intampla tocmai pt ca este in afara, si se stie ca eul "de vacanta" e altul decat eul nostru de toate zilele.

Sandra G said...

foarte adevarat! cand mi-am dat seama de asta, am incercat sa-mi reproduc "eul de afara" in mediul de acasa si nu am obtinut rezultatele pe care le-am obtinut "afara".. it must be something else pe langa asta :)