Monday, April 21, 2008

Alo, baietii!

Scrisoare deschisa catre voi, aia doi-trei cu care ma vad aproape in fiecare zi, dar care stiu ca nu ma veti citi niciodata, chiar daca v-am dat link-ul iar voi sustineti ca suntem cel putin prieteni, daca nu chiar o mare familie... [deci daca cititi asta, stati linistiti, nu e despre voi :)]

Sunt furioasa (pe mine, de fapt) despre cat m-am dezamagit de voi. Va vedeam mari si tari, va admiram, apreciam enorm minutelele pe care pareati sa vi le rupeti de la gura pentru a-mi mai arunca cate o pastila de invatatura. Imi inchipuiam ca ma invatati lucruri pentru a ma aduce mai aproape de voi si pentru a face lucruri marete impreuna, nu pentru a merge fiecare de capul lui, fara niciun semn ca v-ar pasa despre ce se intampla cu mine. Imi inchipuiam ca va veni ziua in care sa va exprimati aprecierea in mod explicit pentru ca o simtiti si pentru ca vreti, nu pentru ca sunt eu in pragul depresiei din lipsa de recunoastere.

Ce mi-a pus capac, de fapt, este ca atunci cand am venit cu ceva nou, util, invatat de altundeva decat de la voi, m-ati desfintat, dandu-mi doar aparenta unei sanse de a va impartasi si eu ceva. Doi dintre voi m-ati desfintat in mod agresiv, umilitor si facandu-va de c****, sper ca nu doar in ochii mei. Atunci s-a plantat samanta dispretului meu pentru voi, care se pare ca zilele astea a inflorit de tot.

My bad ca sunt uneori proasta de toleranta si intelegatoare. In tot acest timp am ars-o cuminte, intelegand ca e treaba voastra cum va exprimati si cum va manifestati si treaba mea ce fac eu cu ce-mi dati voi. Ei bine, azi marturisesc ca in ciuda dorintei mele de a fi the better person, cu ce mi-ati dat, eu am facut o mare boala pe voi.

Cred ca v-am vazut mai mult decat sunteti in asa mare masura, incat acum nu mai pot sa va vad decat mult mai rau decat sunteti... dar o sa-mi treaca. Mi-am propus sa imi vars frustrarea aici pentru a putea incerca sa va "iau de la zero". Asa sunt eu, totul sau nimic. Incerc sa ma prefac ca v-am cunoscut ieri si sa va descopar cat de cat obiectiv. Asta in cazul in care nu ma plictisesc de tot de voi si va servesc niste papuci reci cu o garnitura de condescendenta.

2 comments:

Lore said...

De regula, cand pui suflet in ceva, apar imediat si binevoitorii. Si, de regula, sunt oameni surficient de prosti ca sa se teama de schimbare. Tu tine-o tot asa, important e ca sunt oameni care te plac si te sustin.

Sandra G said...

Hehe, cam asa e... Cred ca mi-ar placea sa am un pic mai multa detasare si un "nas" mai bun, sa-i miros inainte de a apuca sa ma amagesc :)

Mersi de incurajare ;)